O problemă des întâlnită mai ales la Consulatele româneşti este imposibilitatea de a întocmi Certificatul de naştere al copilului minor cu datele părinţilor biologici, deoarece mama copilului figureză încă în registrele de stare civilă româneşti ca fiind căsătorită cu o altă persoană decât tatăl biologic copilului. De ce apare această problemă? Pentru că mama copilului nu a efectuat demersurile referitoare la divorţ, iar în favoarea soţului, deşi în fapt nu mai au nicio relaţie, operează totuşi prezumţia legală de paternitate pe care o voi explica în rândurile următoare, alături de alte situaţii care pot apărea la stabilirea paternităţii unui copil.

Când apare prezumţia de paternitate? Prezumţia de paternitate în România, este prevăzută de articolul 414 alineatul 1 din Codul civil românesc şi stabileşte că ,,copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei îl are ca tată pe soţul mamei’’, indiferent dacă acesta este sau nu tatăl biologic al minorului. Astfel, paternitatea acestor copii nu se poate stabili prin recunoaştere voluntară de tatăl biologic (de exemplu în faţa Consulatului la efectuarea Certificatului de naştere al minorului) şi nici pe calea unei acţiuni în instanţă în stabilirea paternităţii, ci doar printr-o acţiune în faţa instanţei de judecată în tăgada paternităţii (răsturnarea prezumţiei de paternitate a soţului mamei), urmată de o recunoaştere voluntară.

Potrivit legislaţiei româneşti, soţul mamei beneficiază de prezumţia de paternitate în următoarele situaţii: dacă copilul s-a născut în timpul căsătoriei, dacă copilul s-a născut în timpul căsătoriei însă a fost conceput anterior căsătoriei (în perioada legală) sau copilul a fost conceput în timpul căsătoriei şi s-a născut după divorţ (în perioada legală). Astfel, atunci când la momentul concepţiei sau al naşterii copilului mama era căsătorită, soţul mamei sau fostul soţ al mamei (depinzând de perioada legală) este prezumat ca fiind tatăl copilului, tatăl biologic neputând recunoaşte voluntar copilul.

Ce se întâmplă atunci când copilul a fost recunoscut de către o altă persoană? Situaţii similare întâlnim şi atunci când pe minor l-a recunoscut voluntar o altă persoană decât tatăl biologic. De exemplu, mama, fără a fi căsătorită, a avut o relaţie de unde a rezultat un copil, tatăl biologic nu recunoaşte copilul, iar mama intră într-o altă relaţie unde concubinul recunoaşte voluntar acest copil.

Ce se întâmplă atunci când copilul nu a fost recunoscut? O altă situaţie care poate apărea este atunci când tatăl biologic nu doreşte să recunoască copilul. În aceste cazuri, mama poate introduce o acţiune în faţa instanţei de judecată în stabilirea paternităţii sau inclusiv copilul, atunci când va împlini vârsta majoratului, poate solicita în instanţă stabilirea paternităţii faţă de tatăl biologic.

Pe cale de consecinţă, recomandăm prevenirea acestor probleme şi efectuarea procedurilor de divorţ (şi recunoaştere a sentinţei de divorţ în România) atunci când este cazul pentru a evita aceste situaţii care nu pot fi soluţionate altfel decât prin intermediul instanţei de judecată.

Citeşte articolul complet publicat în Occidentul Românesc apăsând AICI .

Si necesitas ayuda en cualquier caso relacionado con este tema, contacta con nuestros abogados: estamos encantados de orientarte.